Secchi Erranti franca - U castagnu

Salute à tè alberu maestosu
Piantatu da seculi da omini d’onore
Bellu, forte è sempre umbrosu
Ai fattu batte per tè u nostru core

I buscaghjoli quantu n’avaranu tagliati
Pà i bancalari pronti à travaglià
Mobuli o cascie da tempu cumandati
Pà a « prumessa » o omu à intarrà

U fugliame seccu serve di lettame
À i pastori partuti à muntagnà
I manichi di i strumenti tagliati à manu
Pà cultivà l’ortu prontu à suminà

U lettu pà i sposi hè dighjà prontu
Cù una  bella tola e quattru carreghi
Sarà u più bellu di u circondu
Ci vole à fà onore à tutti s’impieghi

A famiglia di ziu Francè hè in dolu
“Falcina” hè ghjunta à pichjà
À a porta d’Alanu u so figliolu
A so cascia in casa ci vole à purtà

Una cascia fatta in simitria
Cumandata trè anni fà è accantata
L’ora di a sintenza incù  malincunia
Di bon’ora stamane hè affaccata

Ziu Francè sarà purtatu
Com’è l’usu à pedi à u campusantu
Un curbacciu neru si n’hè vulatu
Com’ un messaghjeru di dolu è di pientu

U castagnu maestosu hè adduluratu
Parchì sà chì à so vita vene à fine
Trà qualchì ghjornu sarà tagliatu
Ci sarà u scumbugliu in u piazzile